COMPRESELE CU CEAI DE SANZIENE ESTOMPEAZA RIDURILE FINE

Sanzienele sau dragaicile, asa cum sunt cunoscute in popor, au un miros asemanator cu cel al mierii, desi, gustul este foarte amar, fiind un indiciu al proprietatilor tonice si drenante ale acestei plante. Sanzienele detin calitati vindecatoare, de infrumusetare si chiar de imunizare fata de boala. Ceaiul de sanziene are efect sedativ usor, antispastic, diuretic, depurativ, antiseptic urinar, antireumatic, laxativ si usor afrodisiac.

Ceaiul de flori de sanziene este indicat in tratarea afectiunilor tiroidei, avand capacitatea de a normaliza activitatea glandei tiroide. Totodata, ceaiul de flori de sanziene este recomandat in tratarea si atenuarea nodulilor tiroidieni, laringite, afectiuni ale aparatului urinar, tulburari minore ale somnului, asociate cu menopauza. Acest ceai este recomandat in cazul bolilor renale si al afectiunilor localizate la nivelul ficatului, pancreasului si splinei.

De asemenea, ceaiul de sanziene este eficient si pentru cei care sufera de hidropizie (acumulare de lichid in tesuturi) si de cloroza (o forma de anemie). Gargara cu ceai de sanziene este recomandata in tratamentul laringitei si faringitei. Pentru mentinerea elasticitatii pielii si pentru estomparea ridurilor fine, se pot folosi comprese cu ceai de sanziene.

CREDINTE POPULARE DESPRE FRUMOASELE SANZIENE

Noaptea de Sanziene este o noapte cu o insemnatate aparte, un moment de liniste, de echilibru, in care se deschid portile cerului si lumea de dincolo vine in contact cu lumea de aici, de jos. Se spune ca, mai ales in aceasta noapte magica, cea dintre 23 si 24 iunie, noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul, cei norocosi pot intalni frumoasele Sanziene.

In traditia populara, Sanzienele poarta numele de Sfintele, Frumoasele, Maiastrele. Sanzienele sunt fiinte ireale, fantastice, fapturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefacatoare. Noaptea, ele se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce se prind in hore ametitoare prin gradini, mutandu-se dintr-un loc intr-altul, cantand in aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entitati ale aerului, transparente si nobile, foarte greu de perceput, datorita naturii lor fluide.

Spre deosebire de celelalte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Sanzienele sau Dragaicele sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor casatorite, pasarilor si animalelor, dau miros si puteri tainice florilor, vindeca bolile si suferintele oamenilor si apara lanurile de grau de intemperiile naturii. Aceste fapturi mitice exista in folclorul tuturor popoarelor, pe toate continentele.

Jocul-Sanzienele-in-Maramures

Sfanta sarbatoare a Sanzienelor are loc la trei zile dupa Solstiţiul de Vara, adica cea mai lunga zi din an, moment de rascruce situat la mijlocul anului si inscris sub semnul arzator al focului si al Soarelui. In cinstea acestuia, se aprind focuri uriase pe culmile dealurilor. Incinsi cu brauri din pelin amar, oamenii se rotesc in jurul focului, apoi arunca in foc aceste brauri ca sa arda necazurile viitoare. Apoi, se rostogolesc la vale roti aprinse, si ele simboluri ale mandrului Soare, care se indreapta odata cu vara catre toamna si care au rolul de a alunga spiritele malefice. Adeseori, sunt lasate sa pluteasca pe ape barcute cu lumanari aprinse. Se practica saritul peste focul purificator. Se crede ca cine va trece prin foc sau va sari peste el in această noapte magica, se va purifica si intregul an care urmeaza va fi aparat de duhurile rele si va fi fericit. Traditiile acestea, care exista si acum in tarile Europei Centrale si de Nord, dateaza de milenii, cu mult inaintea aparitiei crestinismului.

Dupa ce se trece de miezul noptii, oamenii se indreapta in liniste spre casele lor, lasand locul spiritelor care, conform credintei populare, in noaptea aceasta, hoinaresc hai-hui prin lume. De aceea, cu aceasta ocazie, se realizeaza si practici de pomenire a mortilor, numite Mosii de Sanziene: se curata mormintele, se pun flori, se aprind lumanari si se da de pomana la cimitir. Tot in aceasta zi, florile de sanziene, impletite in cununi, sunt atarnate, pana in anul urmator, la ferestre, la porti, cu credinta ca vor proteja oamenii, animalele si recolta de fortele nefaste si vor aduce noroc si belsug. Aceste cununi sunt utilizate si pentru prevederea viitorului, in functie de modul in care cad dupa ce sunt aruncate pe casa.

Floarea de Sanziana este o floare de camp cu mici inflorescente, pline de polen, frumos mirositoare, care infloreste in preajma solstitiului de vara. Ea detine numeroase intrebuintari in medicina si cosmetica, drept pentru care mitologia populara i-a acordat si proprietati mistice, fiind folosita in practicile magice efectuate in noaptea premergatoare zilei de 24 iunie. Daca o fata tanara o pune sub perna in noaptea respectiva, isi va visa ursitul. Daca se spala cu apa curata in care se pun flori de sanziene, femeiele si fetele isi curata tenul si il pastreaza tanar.

In medicina populara, Sanziana are numeroase intrebuintari, dar pentru a avea rezultatul asteptat trebuie culeasa dupa un anumit ritual: florile se culeg in zorii zilei Sfantului Ioan Botezatorul, in timp ce tulpina si semintele, toamna. Daca sunt culese corespunzator, proprietatile lor sunt miraculoase.

De asemenea, floarea de Sanziana reprezinta un reper calendaristic agrar. Daca aceasta infloreste inainte de 24 iunie, inseamna ca vegetatia plantelor este prea avansata. La trei zile dupa Solstitiul de Vara, ziua incepe sa scada. Intreaga vegetatie isi pierde sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor tamaduitoare este ziua de Sanziene, fiind considerata ziua optima din an pentru aceasta, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul.

In aceasta noapte, ca si in noaptea de Craciun, se spune ca animalele stau de vorba. Tot in aceasta noapte se spune ca rasare in mod magic floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege. Daca o fata arunca un buchet de flori de Sanziene prin usa deschisa sau prin fereastra, atunci isi va gasi in acest an ursitul.