CEAIUL DE VENTRILICA TRATEAZA HEPATITA SI ESTE INDICAT IN CIROZA HEPATICA

Ventrilica este o planta perena, erbacee, care se intalneste in paduri, pe pajisti, de-a lungul paraurilor, pe locuri defrisate, pe langa garduri, tufisuri, in regiunea montana si subalpina.

ventrilica sanatate

Cunoscuta in popor sub denumirile de matrice sau soparlita, aceasta planta medicinala are proprietati stomahice, colagoge, digestive, expectorante, diuretice, astringente, hemostatice, depurative, antiinflamatorii si cicatrizante. Ceaiul de ventrilica este recomandat in numeroase afectiuni, precum: digestie lenta, anorexie, hepatita cronica, ciroza hepatica, litiaza biliara, litiaza renala, reumatism, artrita, arsuri, eczeme, icter, inflamatii ale vezicii urinare, guta, faringita, infertilitate feminina.

Consumul ceaiului de ventrilica elimina retentia de apa din organism, mentine sanatatea aparatului respirator si reduce nivelul de colesterol. Totodata, ceaiul optimizeaza procesele cognitive si diminueaza semnificativ senzatiile de ameteala. Ventrilica are un efect tamaduitor excelent in combaterea nervozitatii, care provine din suprasolicitare intelectuala. Aplicat local, sub forma de comprese, ceaiul de ventrilica ajuta la mentinerea sanatatii pielii si la reducerea riscului de sangerare.

CALITATILE EXCEPTIONALE ALE CEAIULUI DE ANASON STELAT

Spre deosebire de anasonul clasic, gustul anasonului stelat este mai intens, mai profund si mai dulce. Cele doua plante sunt cat se poate de diferite intre ele. Atat compozitia chimica, cat si sfera de aplicatii difera. Anasonul clasic este utilizat pentru tulburari digestive, hormonale si respiratorii, iar cel stelat este folosit chiar si impotriva gripei, bolilor virale si a cancerului.

Datorita gustului sau usor dulce si mentolat, anasonul stelat este un ingredient frecvent intalnit in ceaiuri si infuzii, conferindu-le o aroma speciala. Infuzia de anason stelat se prepara din cinci fructe de anason si o cana de apa fierbinte. Fructele se infuzeaza intr-un vas acoperit, timp de zece minute, apoi se filtreaza si se indulceste cu miere. La nevoie, se consuma cate o cana, inaintea meselor principale, pe perioade scurte de timp. Pentru un adaos de savoare, in infuzia de anason stelat se poate adauga scortisoara, cardamom sau ghimbir.

ceai de anason stelat

Anasonul stelat are o eficienta deosebita in tratarea unor afectiuni precum:

Cresterea imunitatii

Semintele de anason stelat contin acid shikimic, o substanta care, ajunsa in ficat, se transforma într-un antiviral puternic, care ajunge, astfel, in circulatia sanguina.

Dureri de stomac

Ceaiul de anason stelat ajuta la digestie. Consumul acestui ceai elimina balonarile, calmeaza spasmele abdominale, favorizand evacuarea gazelor, datorita uleiurilor volatile cu beneficii carminative.

Kilograme in plus

Anasonul stelat lupta impotriva grasimilor nedorite si a depunerii lor. Principala sa actiune are loc la nivelul aparatului digestiv. Vitaminele si mineralele din continutul plantei ajuta la accelerarea metabolismului.

Tuse

Tusea rebela poate fi calmata cu o inhalatie cu seminte de anason stelat. Pentru aceasta, se iau 2 lingurite de seminte, se zdrobesc, se pun intr-o cana si apoi se toarna deasupra apa clocotita. Pacientul se aseaza cu narile la cativa centimetri de cana aburinda, isi acopera capul cu un prosop, astfel incat aburul fierbinte sa fie in intregime inhalat.

Hepatita virala

In tratarea hepatitei virale, efecte notabile ale anasonului stelat au fost inregistrate atunci cand acesta este combinat cu alte doua plante medicinale. Se prepara un amestec din combinatii de pulberi, din proportii egale, de anason stelat, lemn-dulce si astragalus. Se iau cate 3-4 grame, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.

Cancer

Folosit drept condiment, alaturi de turmeric si de coriandru, anasonul stelat este un remediu profilactic foarte bun impotriva cancerului. Datorita antioxidantilor foarte puternici pe care ii contine, aceasta formula previne mutatiile celulare si aparitia tumorilor maligne.

Femeile insarcinate si cele care alapteaza vor cere sfatul specialistului, inainte de a consuma preparate pe baza de anason. Consumat in cantitati necorespunzatoare, ceaiul de anason prezinta un risc de intoxicatii si efecte secundare nocive, printre cele mai dese dintre acestea fiind convulsiile, varsaturile si irascibilitatea.

CATINA, GINSENGUL ROMANESC CU PUTERI TAMADUITOARE EXTRAORDINARE

Beneficiile fructelor de catina au fost descoperite de catre traci, hindusi, greci, chinezi, mongoli, celti si slavi. In cantitatea uriasa de vitamina C, mult peste citrice sau peste maces, sta mare parte din puterea catinei.

I se mai spune si ginseng romanesc, dar si cel mai bun vaccin antigripal. Catina abunda in cantitati insemnate de vitamina A, B, E, K, dar si de fosfor, potasiu, magneziu, fier. Betacarotenul are peste nivelul continut de morcov. La aceste minunatii, adaugati aminoacizii esentiali, acizii grasi esentiali si veti obtine o adevarata capodopera de fruct.ulei de catina

Catina poate fi consumata atat in forma proaspata, cat si sub forma de ulei. Se mai poate consuma si ca sirop, impreuna cu miere, dar si ca dulceata.

Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic si chiar anticancerigen. Despre uleiul de catina se spune ca ar avea capacitatea sa scada nivelul colesterolului, sa ajute in ulcerul gastric, in afectiuni circulatorii si hepatice.

Pentru uz intern, caci se foloseste si extern la afectiuni oftalmologice, dermatoze, psoriazis, acnee, are un anume efect si asupra depresiilor, tumorilor, faringitei. Ne poate ajuta si in inlaturarea stresului cotidian.

SIMINOCUL, PLANTA MINUNE CU TRADITIE VINDECATOARE

Siminocul infloreste din iunie, de la inceputul verii, si pana inspre mijlocul toamnei. Substantele amare din compozitie, ca si flavonoidele, fac din siminoc o planta de indispensabila in tratamentele naturiste si cu proprietati terapeutice care au uimit pana si companiile producatoare de medicamente clasice.

Siminocul, planta romaneasca cu traditie vindecatoare, se utilizeaza in tratarea unor boli ale aparatului digestiv, rezultate excelente constatandu-se in hepatita, insuficienta hepatica, dischinezie biliara, inflamatii ale vezicii biliare, colecistite cornice, hipoaciditate gastrica, tulburari digestive, helmintiaza. De asemenea, siminocul ajuta in atenuarea durerilor reumatice si artritice, in caz de guta si tulburari metabolice.

siminoc

Infuzia de siminoc se prepara din 30 g flori uscate la un litru de apa clocotita. Se infuzeaza timp de zece minute, se filtreaza printr-o strecuratoare cat mai fina si se bea cate o cana, de doua, trei ori pe zi. Infuzia de siminoc creste secretia biliara si de suc gastric, scade colesterolul, diminueaza spasmele create de bila lenesa. Siminocul este, totodata, un bun diuretic, la nivelul aparatului urinar tratand retentia de apa. Dupa patru, cinci zile de folosire a infuziei, se constata accelerarea presiunii sanguine si o imbunatatire a starii generale a organismului.

Ca remediu pentru rinichi se prepara o fiertura dintr-un sfert de litru de lapte in care se pune o lingurita de planta. Amestecul se fierbe cinci minute dupa care se filtreaza. Se pot bea doua cani pe zi. Acesta are efect diuretic si ajuta chiar si la eliminarea nisipului format la rinichi.

DAFINUL: ISTORIA SE IMPLETESTE CU SANATATEA

Dafinul! Acest arbore mediteraneean a fost venerat in perioada Antichitatii in lumea romana. Ii era dedicat zeului Apollo, iar din ramurile lui infrunzite se impleteau cununi purtate de imparatii romani. Staiti ca florile masculine si cele feminine cresc pe copaci separati, care pot atinge 20 m inaltime? Frunzele tari, ovale, sunt placut aromate si se utilizeaza drept arome in arta culinara. Florile sunt galbene, iar fructul este o baca neagra, care contine doar o samanta.

Frunzele sunt culese de pe ramurile tinere in timpul verii, iar apoi sunt uscate pentru a fi folosite in infuzii. Ele ofera si un ulei esential, iar fructele se culeg cand se coc, in octombrie si noiembrie, si produc un ulei numit unt de dafin.

In afara de tanini si de alti compusi activi, frunzele contin pana la 3% ulei esential, care este compus, in mare masura, din cineol. Acest ulei se intalneste in fructe, care contin si acid lauric, acid oleic, acid palmitic si acid linoleic. Uleiul din arborele de dafin are calitati antiseptice, antifungice si stimulatoare. Pentru uzul extern, uleiul este un unguent excelent pentru dureri, reumatism, luxatii si vanatai. El ajuta la vindecarea ulcerelor bucale si a inflamatiilor. Totodata, uleiul de dafin sste recomandat in indigestii, balonari, raceala si gripa, laringite, bronsite, astm si tuse, febra, sinuzite, reumatism, viroze respiratorii, voma, afectiuni renale si hepatice, anorexie, depresie, nervozitate.

In tratamentul afectiunilor gastrice, se foloseste infuzia din foi de dafin, care se prepara astfel: puneti 5-10 g de frunze uscate in 1 I de apa fierbinte. Lasati sa infuzeze 10 minute, apoi strecurati. Beti 2-3 cani pe zi.

 

Uleiul esential nu se administreaza intern. Uzul extern poate provoca reactii alergice, cum ar fi dermatitele, iar femeile gravide sau care alapteaza trebuie sa evite dozele medicinale de dafin.